Interviu acordat de ES Dl Ambasador Dan Stoenescu, Ambasadorul Romaniei in Republica Tunisia

ES Dl. Ambasador Dan Stoenescu, ambasadorul Romȃniei ȋn Republica Tunisia, a avut amabilitatea sǎ ne rǎspundǎ ȋntrebǎrilor publicației noastre.

–   Ȋn primul rȃnd vǎ mulțumim pentru amabilitatea cu care ați rǎspuns invitației noastre.  Domnule Ambasador, ce v-a motivat cel mai mult pentru a ȋmbrǎțișa cariera de diplomat?

Interesul pentru serviciul public m-a determinat să aleg o carieră diplomatică. Faptul că am studiat și lucrat în SUA, Marea Britanie și Egipt au fost factori importanți  în această alegere. Expunerea la un mediu internațional, lucrul în cadrul unor organizații precum OIM și UNHCR dar și în societatea civilă au contat de asemenea.

–  Care sunt calitǎțile unui bun diplomat ?

Orice diplomat român știe că cei care aleg această profesie trebuie să fie înzestrați cu precizie, calm, răbdare, bună dispoziţie, modestie şi mai ales loialitate. Diplomații de succes ar trebui să aibă flexibilitate, adaptabilitate, tact, inteligenţă, discernământ, prudenţă, dar şi curaj. Printre competenţele profesionale pot enumera cunoașterea limbilor străine și cunoştinţele generale, nu numai privind relaţiile internaţionale dar și cunoștințe legate de istorie, economie, cultură, geografie, antropologie și altele. Nu în ultimul rând, un bun diplomat este un bun orator cu foarte bune capacități de sinteză şi analiză.

–  Considerați cǎ și cultura trebuie sǎ facǎ parte integrantǎ din domeniile de competențǎ atribuite misiunilor diplomatice?

Diplomația culturală joacă un rol crucial în construirea relațiilor dintre state în relațiile internaționale deoarece este un instrument eficient în sprijinirea obiectivelor politicii externe naționale. Această ramură a diplomației este importantă deoarece păstrează deschise canale de comunicare constructive între state în momente politice tensionate.

–   Domnule ambasador, pe parcursul carierei dvs. ați militat pentru drepturile românilor din diaspora și pentru păstrarea limbii, culturii și identității românești în afara granițelor. Ati fost timp de 5 ani atașat cultural la ambasada Romȃniei ȋn Liban, perioadȃ in care ați desfǎșurat o bogatǎ activitate, ați fǎcut demersuri pentru promovarea limbii și culturii române în străinătate. Tot in Liban ați avut un mandat de 2 ani ȋn calitate de președinte al rețelei institutelor culturale EUNIC, ați participat la organizarea și coordonarea de evenimente comune și promovarea cooperǎrii culturale prin ȋntǎrirea dialogului international.  Reȋntors ȋn țarǎ, ați fost ministru delegat pentru Relațiile cu Românii de Pretutindeni, acum sunteti ambasador.

Putem vorbi despre menţinerea unei matrice culturale româneşti in cadrul diasporei române? Cultura a rămas în continuare un subiect care să coalizeze energiile de la distanţă? Are impact în rândul românilor din diaspora?

Este adevărat că românii din diaspora pot considera cultura drept un motor pentru coalizarea energiilor de la distanţă . Este important ca românii din diaspora să își mențină identitatea prin păstrarea tradițiilor și cultivarea limbii române. Este esențial ca tinerii români din diaspora să fie în permanentă legătură cu țara-mamă România.

–  Ȋn spațiul diplomatic, cultura a devenit un centru de referințǎ. Astǎzi se vorbește despre « diplomația culturalǎ ». Cum poate cultura sǎ reprezinte interesele statului romȃn in strǎinǎtate?

Diplomația culturală încurajează mai buna cunoaștere reciprocă între națiuni prin schimbul de idei, curente artistice, literatură, teatru și artă în general. Institutul Cultural Român (ICR) este principalul vector al promovării culturii române în străinătate, împreună cu misiunile noastre diplomatice și artiștii români faimoși în întreaga lume. Este necesar ca politicile culturale ale ICR să iasă din spațiul cultural clasic european și să aibă o viziune mai globală care să includă și zone precum Africa și Orientul Mijlociu, Asia și America Latină. O prioritate ar trebui să o reprezinte sudul și estul Mării Mediterane, spațiu geografic strategic pentru Uniunea Europeană din prisma proximității geografice și al istoriei comune.

–  Este cunoscut faptul cǎ activitǎțile culturale organizate de misiunile diplomatice sunt foarte apreciate. Ce gen de activitǎți, de proiecte ați reușit sǎ derulați in cadrul Ambasadei pe care o conduceți acum?

De la preluarea mandatului de ambasador al României în Tunisia, în aprilie 2017, am demarat mai multe proiecte culturale, educative și de diplomație publică. Spre exemplu Școala de week-end este un proiect demarat, în premieră în Tunisia, în luna mai 2017, destinat copiilor comunității românești și ai cetățenilor tunisieni care doresc să își îmbunătățească cunoștințele de limba română, să participe la activități educativ-creative și să își facă prieteni noi. Cursurile se organizează în fiecare weekend (sâmbătă sau duminică), începând cu ora 10:00, timp de două ore. Un alt exemplu ar fi conceptul de Popcorn diplomacy prin care Ambasada României la Tunis dorește să promoveze o mai bună cunoaștere a țării noastre. Astfel, folosim acest instrument util de diplomație culturală în Tunisia prin numeroase metode, printre care și cultura pop, pe lângă cultura și arta clasică sau tradițională. Acest nou model de diplomație culturală răspunde obiectivelor de branding național pentru a construi percepții pozitive asupra României în rândul tunisienilor. În rândul tinerilor, elemente de cultură pop precum Pop-Danceul românesc, cunoscut și sub numele de “muzică popcorn”, au devenit foarte populare în întreaga lume în ultimii ani, mai ales în lumea arabă. Prin urmare, în Tunisia artiști români precum INNA, Alexandra Stan, Akcent, Amadeus, Edward Maya au devenit foarte populari. Concertele lor din Tunisia se țin cu casa închisă. Din nefericire, puțini tunisieni sunt conștienți de faptul că artiștii lor favoriți și cântecele lor preferate sunt de fapt din România. Acesta este motivul pentru care ambasada română vizează noi modalități de promovare a României ca centru modern european pentru muzică și pentru tinerii care doresc să își continue educația în UE. Până în prezent, în acest an, Ambasada României la Tunis a fost partener în organizarea de concerte ale trupelor Amadeus, Akcent, Deepside Deejays și precum și concertele naistei Dana Dragomir.

–    In calitate de diplomat, aveți proiecte care sunt îndreptate spre promovarea tezaurului folcloric românesc, programe culturale de promovare a patrimoniului imaterial şi material românesc, în vederea îmbunătăţirii imaginii României pe plan mondial, prin informarea, conştientizarea şi formarea unei politici favorabile în rândul publicului străin faţă de valoarea culturii româneşti?

Da. Întreprindem demersurie pentru înființarea unei asociații a absolvenților tunisieni de studii superioare în România. Totodată, urmărim să deschidem Camera de Comerț și Industrie Tunisia – România. Până în prezent, au fost întreprinse demesuri pentru înființarea asociației, urmând ca aceasta să fie prezidată de către un tunisian fost absolvent de studii superioare în România. Un alt proiect pe care dorim să îl dezvoltăm poartă numele „Matematica ne aduce împreună”. Prin acesta se urmărește dezvoltarea colaborării în domeniul științelor matematice în scopul creșterii nivelului de performanță al elevilor prin raportare la competițiile internaționale.

–   Anul 2018, reprezintǎ anul centenarului Marii Uniri. Ce evenimente culturale aveți in pregǎtire pentru acest an ?

Toate misiunile diplomatice ale României vor sărbători centenarul României Mari. Vom organiza spectacole, expoziții, proiecții de filme. De asemenea, am întreprins demersuri pentru deschiderea unui lectorat de limba română în cadrul Universității El Manar din Tunis, începând cu anul universitar 2018-2019.

–   Aveți un motto care să vǎ inspire, care vǎ place în mod deosebit ?

Sky is the limit – Cerul este limita.

–   În încheiere, aş vrea să întreb ce aţi putea transmite românilor atât din ţară, cât şi din străinătate în legătură cu promovarea şi valorificarea culturii române?

Le transmit românilor, oriunde s-ar afla ei, nu numai să păstreze moștenirea noastră culturală și limba noastră, dar să le și promoveze. Să nu uite de Țară și să fie mândri că sunt români! Chiar dacă trăiesc sau nu în România, spiritul românesc nu are granițe iar comunitățile românești pot fi împreună spiritual indiferent de vicisitudinile istoriei sau ale vieții. În spiritul Marii Uniri de la 1918 este important să fim uniți, indiferent unde trăim.

Vǎ mulțumim și așteptǎm colaborarea comunitǎții romȃnești din Tunisia la paginile revistei ORIENT ROMȂNESC.

Cuvantul ES Dl.Ambasador Dan Sandovici -Ambasadorul Romaniei in Republica Siriana

Orient Românesc – o inițiativă salutară

Inițiativa doamnei Anca Cheaito, cetățean român rezident în Liban, de a crea o publicație dedicată românilor care trăiesc în Orientul Mijlociu, nu poate fi decât salutară, într-un moment în care nevoia de exprimare s-a transformat într-o constantă a vieții noastre cotidiene, în legătură directă cu multiplicarea posibilităților de comunicare aflate la dispoziția cetățeanului de rând.

Încercări de a crea o publicație dedicată comunității românești din zona Levantului au mai existat.  Jurnalistul Mihai Antonescu s-a aflat, la începutul anilor 2000, la originea apariției câtorva numere ale revistei ”Orient”. De asemenea, scriitorul, publicistul și omul de televiziune Sandrino Gavriloaia, care  a realizat în perioada 2002-2003  serialul de televiziune ”Călător în Orient”, a publicat, în 2007, lucrarea ”Călătorii Orientale” .

Aceste apariții s-au adresat însă, în principal, cititorului român din România, interesat să afle aspecte inedite despre un Orient exotic și, în mare parte, necunoscut est-europenilor. O publicație care să răspundă nevoii de comunicare și de exprimare a cetățeanului român rezident în Orient nu a existat până acum, cel puțin din datele pe care le deține Ambasada României la Damasc.

Prezența românească în lumea arabă a zilelor noastre, respectiv în ultima jumătate de secol, a fost tot mai vizibilă începând din anii 1970. Pe fondul intensificării relațiilor politico-economice dintre România și statele regiunii, cadrul juridic bilateral a fost extins la domenii cu un puternic impact social, precum cultură și educație. În consecință, numărul relativ ridicat de tineri sirieni, libanezi, palestinieni, iordanieni etc. înscriși la studii în universități din România a constituit punctul de plecare al unui proces amplu, de promovare a valorilor spirituale și culturale românești în străinătate, pe de o parte și de atragere spre lumea Orientului, prin căsătorie, a unui număr important de românce, pe de altă parte.

Prin responsabilitățile pe care le-am îndeplinit în ultimii 18 ani, în cadrul misiunilor diplomatice ale României în Liban și în Siria, am avut ocazia și plăcerea să cunosc sute de familii mixte, româno-libaneze sau româno-siriene.  Trăsătura constantă pe care am remarcat-o la membrii acestor familii o constituie în primul rând calitatea deosebită a copiilor lor, rezultat natural al cumulării trasăturilor fizice cele mai frumoase și al calităților intelectuale și morale cele mai alese ale celor două culturi, română și arabă. Din acest punct de vedere, pot afirma fără ezitare că noua generație de tineri proveniți din aceste familii constituie pentru părinții lor o sursă de mândrie și de încredere în viitor.

O altă trăsătură importantă a acestor familii mixte o constituie respectul deosebit pentru calitatea învățământului românesc și nostalgia pentru perioada petrecută în țara noastră.  În marea majoritate a cazurilor, aceste cupluri au cautat să mențină în universul lor familial o atmosferă românească, materializată în mica bibliotecă personală de limbă română, câteva elemente de artizanat și componente ale costumului popular românesc, cărți poștale și fotografii ale membrilor de familie rămași în țară, casete sau CD-uri cu muzică românească etc.

Multe dintre aceste familii au menținut o legătură strânsă cu ambasadele României din statele de rezidență și au participat la activitățile culturale organizate de acestea, au profitat de bursele oferite de autoritățile române pentru a-și trimite copii la studii în România sau de sprijinul pentru repatriere temporară, atunci când evoluțiile tensionate din regiune au impus o asemenea măsură (ex.: războiul din Liban, din 2006, conflictul din Fâșia Gaza, din decembrie 2008-ianuarie 2009, criza din Siria, începând din anul 2011).

Cu toate acestea, membrii comunităților românești din statele aflate în sudul Mediteranei nu au dispus până acum de o publicație care să-i reprezinte și care să le permită exprimarea opiniilor, aspirațiilor și sentimentelor pe care le nutresc.

Practic, viața fiecărui român stabilit în statele regiunii constituie un subiect de roman. Primele impresii despre această lume, impactul cu cultura și tradițiile locale, eforturile de adaptare și de integrare într-o societate nouă, diferită din multe  puncte de vedere față de cea din România, constituie experiențe de neuitat, care așteaptă să fie împărtășite. În același timp, prezentarea unor preocupări actuale și popularizarea experienței românești în domenii dintre cele mai diferite ar putea fi primite cu interes de conaționalii noștri din întreaga regiune.

În condițiile în care revista ”Orient Românesc” va ști să promoveze valorile spirituale și culturale românești, va evita orice afiliere sau orientare politică, etnică, religioasă sau de altă natură și va reprezenta o platformă de exprimare liberă și sinceră a simțămintelor cetățenilor români care trăiesc pe aceste meleaguri, sunt sigur că se va bucura de apreciere și va cunoaște prestigiul la care aspiră.  În același timp, cred că în paginile publicației ar trebui să-și găsească loc opiniile și impresiile foștilor studenți străini din România vorbitori de limbă română, precum și cele ale unor personalități culturale și științifice locale care au preocupări legate de raporturile cu România sau care pot constitui modele de comportament pentru membrii comunității românești din aceste state.

Felicitări doamnei Anca Cheaito pentru această inițiativă și doresc mult succes și viață lungă acestei reviste.

Dan Sandovici

Ambasadorul României în Republica Arabă Siriană

 

 

Cuvantul ES Dl Ambasador Victor Mircea – Ambasadorul Romaniei in Liban

Cuvânt înainte

Românii stabiliți sau aflați doar temporar în Liban cunosc Asociația România Levant. O cunosc direct, prin activitățile educative interesante și complexe pentru cei mici și pentru cei mari, sau o cunosc prin prezența online, care ne readuce de fiecare dată aminte de casa noastră, de România, de toate momentele importante pentru noi, ca națiune.

Asociația România Levant ne-a obișnuit cu o agendă bogată, plină de proiecte și cu un bilanț plin de realizări. Acum, repertoriul deja variat al Asociației se lărgește pentru a cuprinde proiectul cel mai ambițios, o revistă a comunității românești din Liban.

Pornită din energia și entuziasmul doamnei Anca Cheaito, președinta ARL, revista „Orient Românesc” va cuprinde gândurile, pasiunile, realizările și creațiile românilor din Liban – și uneori și gândurile prietenilor libanezi. In acest fel, românii din Liban se vor face cunoscuți și, în același timp, se vor cunoaște, poate, mai bine între ei. Mai mult, români din alte spații – din Europa sau din țările Magrebului – s-au alăturat efortului editorial și s-au prezentat în acest prim număr al publicației.  Sper, astfel, ca paginile revistei să reprezinte un liant al comunității românești din Liban și, totodată, un gând deschis către toți românii, oricunde s-ar afla ei.

O parte dintre cei ce vor contribui la paginile noii publicații vor fi scriitori sau personalități recunoscute. Alții vor publica ceva pentru prima dată.  Își vor putea pune în valoare talentul și poate vor fi încurajați să meargă mai departe, să devină, la rândul lor, recunoscuți în lumea largă a românilor de pretutindeni.

Salut cu multă încredere și cu bucurie apariția noii reviste. Salut cu și mai multă bucurie momentul ales pentru lansarea primului număr: Ziua Națională a României. La 1 Decembrie 2017 se împlinesc 99 de ani de la Proclamația de la Alba Iulia, care a consfințit crearea Statului Național Unitar Român. In același timp, peste puține zile intrăm într-un an de importanță excepțională pentru toți românii: 2018, anul Centenarului Marii Uniri, când se vor împlini și 140 de ani de la consacrarea independenței României.

Nu suntem mulți români în Liban și tocmai de aceea este cu atât mai important să păstrăm legăturile între noi, între noi și România, să fim uniți, să nu ne pierdem identitatea națională. Semnificația zilei de 1 Decembrie ne învață tocmai acest lucru: uniți, suntem mai puternici. Data de 1 Decembrie 1918 rămâne cel mai important simbol al unității tuturor românilor. Este un moment definitoriu pentru noi, ca români, și găsesc că este admirabil să sărbătorim acest moment printr-un nou început, o primă apariție editorială a românilor din Liban și, din câte cunosc, prima de acest gen în Orientul Mijlociu.

Doresc să adresez mulțumiri și să îmi exprim întreaga admirație pentru doamna Anca Cheaito, spiritul entuziast și motorul acestei publicații, și, în același timp, pentru toți cei care și-au folosit energia creatoare pentru realizarea acestui prim număr și care au sprijinit concretizarea proiectului.

Urez revistei „Orient Românesc” ani mulți și numeroase apariții bogate în conținut.

Si, întrucât ne aflăm în preajma Zilei Naționale, urez „La Mulți Ani!” tuturor românilor și celor ce simt, gândesc românește și iubesc România!

La Mulți Ani, România!

 

 

Victor Mircea

Ambasadorul României în Liban

 

1 Decembrie

1 Decembrie este Ziua Naţională a României şi are o însemnătate specială pentru poporul nostru. Aceastǎ datǎ reprezintǎ un simbol al unitǎții Romȃniei și rămâne una dintre cele mai importante pagini ale istoriei şi unităţii naţionale româneşti care reflectǎ ȋmplinirea dezideratului de libertate, unitate și demnitate nationalǎ al mai multor generații.

Anul acesta se implinesc 99 de ani de la Unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu Romȃnia. Ȋn urmǎ cu 99 de ani dorința romȃnilor care au luptat pentru acest ideal suprem a devenit realitate.

Ziua de 1 Decembrie 1918 încununează lupta românilor pentru Unitate Naţională şi marchează momentul creării României Mari.

Evenimentul istoric prin care s-a ȋnfǎptuit Marea Unire de la 1918 este aniversat de romȃnii din ȋntreaga lume ca simbol al actului de voințǎ al poporului romȃn.

Astǎzi sǎrbatorim unitatea și spiritualitatea unui  popor cu tradiții și valori care meritǎ promovate și cinstite, cu toții simțim mȃndrie, bucurie și patriotism.

Sa fim mȃndri cǎ suntem romȃni. Sǎ ȋnvǎțǎm sǎ ne iubim țara și sǎ ȋnvǎțǎm pe copiii noștri sǎ o iubeascǎ.

Sǎ fim mândri de  limba strămoşească, de rădăcinile noastre, de istoria noastră, de frumuseţea plaiurilor noastre, de frumoasele obiceiuri şi tradiţii strămoşeşti.

România noastrǎ este un tablou unic în lumea de culori a globului nostru pământesc și oriunde ați fi, amintiți-vǎ cǎ florile eternitǎții nu cresc decȃt ȋn pǎmȃnt strǎmoșesc,  acasǎ, ȋn Romȃnia.

LA MULȚI ANI ROMȂNIA !  

LA MULȚI ANI DE PROSPERITATE  ȘI BUNẰSTARE !   

LA  MULȚI  ANI TUTUROR  ROMȂNILOR ȘI TUTUROR CELOR CARE GȂNDESC, SIMT ȘI TRǍIESC ROMȂNEȘTE !